CULOAREA VISULUI

M-am saturat de visele in alb, negru si grii.
Vreau totul precum curcubeul in culori mult mai vii.
Vreau vise rosii, culoarea dragostei
aprinsa-nflacarata ca dorurile ei.


Tu, Luna, cum apari pe cer srtalucitoare...
pe tine visu-n alb, negru si grii chiar nu te doare?!
Ochiul acela nu iti lacrimeaza
cand visul fara viata-n fata ta danseaza?!


Sau chiar si-atunci cand simti ca Floarea rara
doar pentru tine rasare-n fiecare seara,
ea care-si lasa visele doar in mainile tale
nu crezi ca le-ar dori cu viata si culoare?!


De ce-i pastrezi visele printre raze ascunse
da-le spatiu sa zboare si cu sperante unse
dar pune-le si suflet, sa nu zboare hai-hui
si astfel sa se simta culoarea visului!




Daca ti-a placut poezia, poți să mă ajuți pe mine sa facem acest blog cunoscut cu un share/like/ recomand pe facebook sau un tweet pe twitter ,sau pe google+  fâcându-l astfel mai cunoscut. Ms.