INTRE PASIUNE SI LACRIMI...

Ce ai putea alege oare
intre o zi cu ploaie sau cu soare?!
Cum toate isi au rostu-n lume
si una dar si alta tot sunt bune.

Caci de-ar fi fost mereu ploi si furtuna
n-ai fi stiut deloc ce-i vremea buna
si de-ar fi fost tot soare arzator
le-am duce ploilor si mai mult dor.

Si-n viata noastra daca ploua si n-i greu,
daca am fi nefericiti mereu,
n-am sti cand iese din umbra soarele,
nu si-ar deschide dragostea petalele.

Cand simti ca-ti explodeaza de placere
si mintea dar si corpul si-apoi din nou iti cere,
iar lacrima isi face nou drum pe al tau chip,
atunci nu poti sa spui ca esti nefericit.

Ea poate izvora de drag , de bucurie,
sau de emotii.Si-s motive-o mie
si cand esti inaltat pe culmi de-extaz
nu poate fi lacrima de necaz.

Dar sunt si lacrimi de dureri amare
cele de foc, de chin, de intristare,
nu pe acelea vi le cant in vers
de ele-i plin intregul univers.

Eu vreau sa cant doar despre pasiune,
despre iubire fara ratiune
si despre roua ce-o da ochii mei
cand corpul mi-e cuprins de valvatai.

Si-atunci, de vei vedea in coltul ochilor
cum izvoraste bobul plin de dor,
e pentru ca iubesc cu pasiune
si viata asta dar si ale ei urme.

Deci, fratilor, lasati sa izvorasca
o lacrima din dragoste fireasca
caci intre lacrima si pasiune
intotdeauna e o legatura-anume!