Ce grea e viata prin straini, o stim doar noi,
cei ce-am plecat de lipsuri multe si nevoi,
cei ce-ncercam c-un zambet fals sa va mintim
si doar cu amintiri si vise ne hranim..
Cei ce-am lasat acas' copiii singurei,
parintii garboviti de griji si de nevoi,
cei ce-am luat viata in maini si am plecat
si-acoperim c-un zambet si stres dar si oftat...
Noi suntem criticati de cei ce sunt in tara
c-avem o viata simpla, bogata si usoara,
dar nu doresc la nimeni, nici la dusmanul meu
sa schimbe-o zi cu mine data de Dumnezeu.
Eu va doresc la toti sa nu simtiti durerea
ce o simte o mama cand isi lasa "averea",
cand isi lasa copiii si pleaca pentru bani,
sa-i poata tina-n scoli, sa-ajunga oameni mari...
Sa nu simtiti vreoata durerea ce o toarna
in inima o vorba"mi-e dor de tine mama!",
sau cand auzi maicuta scotand cate-un suspin
"copila, cand te-ntorci, ca eu mai am putin!"
Sa va ajute Domnul, prieteni si dusmani
sa ramaneti in tara si sa munciti pe bani
ssa nu gustati nicicand mierea din tari straine
ca mai dulce-i pelinul din tara, o stiu bine.
Asa ma rog la Domnul si noapte dar si zi
mereu sa-mi ocroteasca mama si pe copii
si cu-un zambet ascund disperare si dor
sa nu picure-amar in sufletelul lor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu