luni, 2 iunie 2014

CUM AI PUTUT?!

Cat ai putut sa fii asa de crud si sa-mi frangi inima,
cand toata dragostea, tot dorul, le-am cuibarit in ea?!
Eu ti-am cerut daca se poate
iubire si sinceritate,
se pare ca le-ai daruit in alta parte...

Nu pot sa cred cat ai putut sa fii de las,
sa poti sa minti si un batran si-un copilas
si cand priveai in ochii mei,
minciunile scoteau scantei,
de ce a trebuit sa cred in ei?!

Cum as putea sa mai cred in cuvinte
cand stiu ca toate-s false juraminte?!
Nu pot sa mai gandesc
nu stiu daca gresesc
dar cu mincina nu pot sa traiesc!

Nu stiu daca-ntelegi vorbele mele
am pus tot of-ul si frustrarea-n ele,
stiu doar ca-n viitor
tot o sa-mi fie dor
de verdele adanc al ochilor...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu