MI-ASA DE DOR DE TARA....

In zori de zi fereastra deschid larg
si vad pe-ntinsa mare, catarg langa catarg.
Acolo jos e-o barca, la bord cu-un tricolor
si-n ochi imi plutesc lacrimi si-n suflet e mult dor.
Si simt ca-as alina dorul din inimioara
doar daca -as auzi o veste de-a mea tara.
Apoi sa intind mana si sa sarut usor
drapelul tarii mele.Macar un colisor!
Si iata , vaporeanul, barbat intre barbati
cu zambetul deschis , si cu umerii lati,
priveste sus la mine si simte ca mi-e dor
prinde de-un colt drapelul si-l saruta usor.
Si-n orice dimineata urmand un ritual
el saruta drapelul cand ma vedea la geam.
Apoi zambind se-ndreapta cu nava catre larg
si-abia se mai zareste drapelul la catarg.
Si lacrimi lungi, siroaie imi tremura pe-obraz
de dor, de suparare.de-emotii, de necaz...
Toate se prind in hora si se-nvartesc in jur...
...Mi-e asa de dor de tara...nu stiu cat mai indur....